Despre autor
Autor :
Prof. Dr. Andreas HEISER

Descriere Autor :
Profesor la Institutul de Teologie Ewersbach din Germania şi rector al aceluiaşi institut

Email Autor :
-

Adresa Autor :
-

Cuprins
Metadate
Numar :
1 / 2015
[ CITESTE REVISTA ]

Rubrica :
Studii şi articole

Articol [PDF] :
[ DOWNLOAD ]

Status Publicare:
publicat

Cod Unic online :
-

Cum citam
Rezumat

Există vreun motiv biblic pentru supunerea femeii față de bărbat? Chestiunea este la fel de veche precum interpretarea Bibliei. În exegeza sa la Facere 1–3, preotul din Antiohia și viitorul episcop al Constantinopolului Ioan Hrisostom (cca 350–407), le prezintă pe femei ca fiind subordonate bărbaților atât în paradis, cât și după cădere. Înainte de toate însă femeia este un ajutor demn. Apoi este sclava soțului ei. Hrisostom interpretează relatarea căderii din afara perspectivei că această cădere ar putea fi restaurată de calea creștină înapoi spre paradis. Există o legătură reciprocă a iubirii și o dorință de a anula greutatea sclaviei. Hrisostom nu poate să conceapă viața dinainte și de după cădere fără ierarhii, pentru că ierarhia este necesară pentru a stabili ordinea – dar nu prin subjugare sau servilitate. Hrisostom deschide calea cum anume să se abolească dezordinea în relația dintre bărbat și femeie. Esența exegezei lui Hrisostom la referatul creației constă în faptul că el încearcă să înțeleagă „chipul lui Dumnezeu” nu ca pe o calitate ontologică, ci pe ca o calitate funcțională care este dată de Dumnezeu în creație spre a opri dezordinea. Astfel, femeia se confruntă cu ambele posibilități, pentru că ea și bărbatul ei pot să aleagă între virtute și păcat, stagnare în condițiile păcatului sau drumul înapoi spre paradis, pe drumul lor împreună în viață ca parteneri și colaboratori. Prezentul studiu relevă paralele moderne care adoptă în parte viziunea lui Hrisostom, precum dialogul anglicano-ortodox din 1978. Acolo ortodocșii nu fac diferență ontologică între bărbat și femeie și nu deduc nicio inferioritate. De asemenea ei sugerează necesitatea ordinii și rolul specific, dar complementar, precum și funcțiunile fiecărui gen (bărbat și femeie), și că aceste funcțiuni nu pot fi schimbate. Acest studiu ia în considerare împreună cu Hrisostom și în contradicție cu opinia sa, dacă forma specifică de ordine este dată de creație sau dacă este mai degrabă formată de timp, cultură, rațiune și voința liberă a bărbatului și a femeii.

Articol intreg
Pagini citate