Despre autor
Autor :
Dr. Camelia Nicoleta Zamfir (Iacob)

Descriere Autor :


Email Autor :


Adresa Autor :


Cuprins
Metadate
Numar :
3 / 2016
[ CITESTE REVISTA ]

Rubrica :
Recenzii si notite bibliografice

Articol [PDF] :
[ DOWNLOAD ]

Status Publicare:
publicat

Cod Unic online :
-

Cum citam
Rezumat
Articol intreg

Autorul, decan al Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” – Sibiu, autor al mai multor lucrări şi studii de Misiologie şi Ecumenism, postulează, de la începutul cărţii, necesitatea unei cercetări teologice autentice, prin actualizarea, valorificarea marilor teme ale teologiei şi prin ancorarea lor permanentă în dinamismul şi specificul fiecărei etape istorice. Pe lângă promovarea aceloraşi valori veşnice, celor implicaţi în slujirea teologică li se cere să contribuie la exprimarea acestora „într-un mod cât mai actual şi accesibil pentru contemporani, în aşa fel încât cuvintele să devină duh” (p. 8).

Volumul cuprinde 16 articole publicate între anii 2007-2014, în limba română şi în limba engleză (v. articolele Contribuţia arhiepiscopului Anastasios Yannoulatos la dezvoltarea teologiei misionare ortodoxe şi Ecumenismul în cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din România), două dintre acestea au apărut în Revista Teologică, unul a fost susţinut la Congresul Internaţional de Teologie „Receptarea operei Părintelui Dumitru Stăniloae”, Bucureşti, octombrie 2013 (Părintele Dumitru Stăniloae – principii teologice şi misionare pentru dialogul intercreştin), altul a fost prezentat la Simpozionul Naţional „Teologie şi mistică în opera Sfântului Chiril al Alexandriei” (Despre bărbăţia în Hristos, „Noul Adam”, la Sfântului Chiril al Alexandriei), un alt articol, Închinare versus protest(antism), reprezintă prefaţa la traducerea în limba română a cărţii Calea de la protestantism (2010) a lui Clark Carlton, iar celelalte unsprezece articole au fost publicate în diferite volume.

Din punct de vedere tematic, articolele abordează aspecte care derivă din misiunea externă, dar şi din misiunea internă a Bisericii Ortodoxe, aflate în complementaritate. Astfel, două dintre articole, Definirea ecumenismului în viziunea Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan (p. 22-33) şi Ecumenismul în cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din România (p. 270-281), delimitează noţiunea de „ecumenism”, accentuând necesitatea deschiderii misionare a Ortodoxiei spre lume şi redescoperirea valorilor Ortodoxiei (p. 25), dar şi unitatea de credinţă în integritatea învăţăturii apostolice. Autorul prezintă cele trei caracteristici ale sinergismului divino-uman în viziunea părintelui Ilie Moldovan, ca perspectivă corectă a unităţii creştine în sens ortodox, dar şi cei patru factori de divergenţă în realizarea unirii depline a Bisericilor angrenate în mişcarea ecumenică: legalismul, nomismul ecleziastic, iluminismul gnostic şi simbolismul, (p. 28-29). Ortodoxia reprezintă un reper important: „Ca păstrătoare a adevărului revelat, întreg şi neştirbit, Ortodoxia are datoria de a se implica printr-o activitate susţinută în ceea ce se numeşte astăzi mişcarea ecumenică, întrucât altfel refacerea unităţii creştine nu poate fi un imperativ solidar cu opera Sfântului Duh” (p. 32). Preocupările privind ecumenismul sunt concentrate şi asupra unor aspecte ce ţin de predarea Ecumenismului, Părintele Profesor Aurel Pavel identificând trei situaţii distincte: 1) Perioada 1920-1961, marcată în domeniul teologiei misionare de preocupările lui Vasile Ispir şi ale lui Petru Deheleanu, inclusiv anii de „stagnare” sau de „neimplicare”, 1948-1961, când în Transilvania se conturează aşa-numitul „ecumenism practic local”; 2) Perioada 1961-1989, marcată de intensificarea contactelor ecumenice şi de fundamentarea teologică a noii orientări ecumenice de către profesorii Institutelor Teologice din Sibiu şi Bucureşti; 3) Perioada 1990 – până astăzi, când au continuat dialogurile ecumenice şi prin întrunirile organizate de Consiliul Ecumenic al Bisericilor şi de Conferinţa Bisericilor Europene, redactarea documentului Charta oecumenica. Autorul evidenţiază preocupările legate de ecumenism în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu într-un studiu de caz, documentat şi elocvent (p. 278-281).

Două dintre articole surprind implicaţiile pastoral-misionare a două dintre Sfintele Taine: Botezul şi Sfântul Maslu. În Botezul ca „renaştere” şi „înnoire” în primele două secole creştine. Implicaţii pastoral-misionare (p. 120-134), autorul prezintă câteva mărturii patristice despre Botez (sec. I-II d.Hr.): Epistola a doua a lui Clement Romanul, capitolul al şaselea, şi Epistola către Smirneni, Epistola către Efeseni ale Sfântului Ignatie al Antiohiei, Epistola lui Barnaba, Apologia Întâi a Sfântului Iustin Martirul şi Filozoful, fragmente din lucrările lui Meliton din Sardes, Cartea a II-a către Autolic a episcopului Teofil al Antiohiei, Despre Botez a lui Tertulian, Tradiţia Apostolică a Sfântului Ipolit al Romei şi Pedagogul lui Clement Alexandrinul, toate acestea având rolul de a „combate pe deplin reducerea semnificaţiei Botezului la un simplu simbol” (p. 134) şi de a sublinia valoarea Tainei Botezului. Articolul următor, Aspecte pastoral-misionare privitoare la Taina Sfântului Maslu (p. 135-150), publicat în 2012, anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, semnalează câteva elemente pastorale şi misionare contemporane, referitoare la această Sfântă Taină: dimensiunea comunitar-eclesială a Maslului, rânduiala săvârşirii tainei, rolul preotului, primitorii, îngrijirea bolnavilor, importanţa Maslului în lucrarea duhovnicească şi sacramentală a Bisericii.

Numeroase articole surprind teme semnificative din punct de vedere misionar, aşa cum sunt ele conturate în viziunea unor importante personalităţi ecleziastice: Unitatea Bisericii în concepţia Sfântului Vasile cel Mare, (p. 34-50), Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, organizator al şcolilor de pregătire a clerului şi susţinător al activităţilor tipografice şi culturale (p. 105-119), Părintele Dumitru Stăniloae –principii teologice şi misionare pentru dialogul intercreştin (p.180-198), Lupta antisectară a episcopului Grigorie Comşa (1889-1935) (p. 199-215), Contribuţia arhiepiscopului Anastasios Yannoulatos la dezvoltarea teologie misionare ortodoxe, (p. 216-240), Antonie Plămădeală, ierarh de cuget şi simţire românească, (p. 241-254), Despre bărbăţia în Hristos, „Noul Adam”, la Sfântul Chiril al Alexandriei (p. 255-269), evidenţiază sintetic preocupări privind delimitarea specificului gândirii teologice ortodoxe despre misiune, articolele fiind riguros susţinute de un important aparat bibliografic.

O atenţie deosebită este acordată raportului dintre Ortodoxie şi Protestantism, în prefaţa la traducerea în limba română a lucrării Calea de la Protestantism la Ortodoxie, a lui Clark Carlton, unde se analizează relaţia „închinare” versus „protest(antism)”, mai ales că „evoluţia disjunctă pe diferitele planuri […] a celor două spaţii culturale: ortodox, răsăritean şi protestant-catolic, occidental, ar putea fi definită de asemenea prin antiteze precum: «tradiţie versus modernitate», «cult (ortodox) – cultură (catolică) versus civilizaţie (protestantă)», contemplaţie versus activism etc., toate reliefând polarizarea diferită a spiritului uman în abordarea şi trăirea unor valori sau evenimente religioase” (p. 51). În Evreii în Europa se prezintă amănunţit situaţia actuală a evreilor , delimitarea geografică a răspândirii celor două rituri de cult în ţările europene, evreii sefarzi şi evreii aşkenazi, în 46 de ţări, începând cu atestări istorice, evoluţia răspândirii şi continuând cu date statistice actualizate. Împreună cu Petru Ciprian Nedelcu, autorul realizează un scurt istoric al Dialogului teologic bilateral dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (EKD), început din anul 1979, pe baza hotărârilor Conferinţei Panortodoxe Preconciliare (Chambésy, 1976) şi concretizat în douăsprezece întruniri desfăşurate între anii 1979 şi 2010, pe teme teologice actuale ca Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie, Tainele Bisericii, mântuirea în Iisus Hristos, integrarea europeană, eclesiologia ş.a. (p. 98-104).

Activitatea misionară a preotului în parohie este abordată în articolul Rolul preotului în dezvoltarea durabilă în mediul rural (p. 10-21), unde sunt punctate şi aspecte privind Ortodoxia şi criza ecologică, preocupări ale slujitorilor Bisericii privind probleme de ordin economic-agricol (Petru Maior, protopopul Ioan Tomici, Dimitrie Comşa ş.a.). Aspectele misionare privind preoţii ortodocşi români, într-o perioadă istorică importantă, constituie tema articolului Aspecte catehetice şi misionare în Congresele Asociaţiei „Andrei Şaguna”a preoţilor ortodocşi români din Transilvania în perioada interbelică, (p. 151-179). Este prezentat aici contextul constituirii în 1919 a asociaţiei profesionale amintite, cu sediul la Sibiu, sub patronajul arhiereilor Mitropoliei Ortodoxe Române din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş, prevederile statutare, temele vizate, insistându-se pe preocupările privind implicarea Bisericii în problemele şcolii şi ale societăţii româneşti în perioada interbelică: învăţământul religios în şcolile publice (relaţia Biserică-Stat, curriculum-ul şcolar în ciclul primar şi secundar), pregătirea candidaţilor la preoţie, rolul pastoral al preoţimii ortodoxe (necesitatea răspândirii Sfintei Scripturi, ca o contracarare a fenomenului sectar, apostolatul mirenilor, societăţi misionare în parohii, problema sectelor etc.).

Studiile enumerate anterior subsumează o arie tematică vastă, autorul exprimându-şi intenţia ca „unele articole publicate într-o limbă modernă sau pe care le avem deja traduse, să constituie un al doilea volum” (p. 9).

Dr. Camelia Nicoleta Zamfir (Iacob)

Pagini citate