Despre autor
Autor :
Pr. Conf. Dr. Habil. Daniel Buda

Descriere Autor :


Email Autor :


Adresa Autor :


Cuprins
Metadate
Numar :
2 / 2016
[ CITESTE REVISTA ]

Rubrica :
Recenzii si notite bibliografice

Articol [PDF] :
[ DOWNLOAD ]

Status Publicare:
publicat

Cod Unic online :
-

Cum citam
Rezumat
Articol intreg

Metropolitan Hilarion Alfeyev (ed.), St. Isaac the Syrian and His Spiritual Legacy, St. Vladimir`s Seminary Press Yonkers, New York, 2015, 288 p.; ISBN 978-0-88141-526-1

Acest volum conține studiile prezentate de 24 de autori din diferite țări și de diferite confesiuni în cadrul unei conferințe despre Sfântul Isaac Sirul și moștenirea sa la Institutul de Studii Postuniversitare Sfinţii Chiril și Metodiu din Moscova, între 10-11 octombrie 2013. Editor este Mitropolitul Ilarion Alfeyev de Volokolamsk, Rector al institutului organizator și Șef al Relațiilor Externe al Patriarhiei Moscovei, care semnează primul „articol introductiv” – însă, în mod oarecum curios, lipsește un cuvânt înainte. Articolul introductiv cu titlul În căutarea unei perle spirituale: Sfântul Isaac Sirul și opera sa (p. 7-27) se încheie cu exprimarea speranței Mitropolitului Ilarion ca organizator al conferinței, că studiile despre Sfântul Isaac Sirul vor cunoaște un nou început prin contribuțiile prezentate în cadrul acesteia.

Sebastian Brock, de la Universitatea Oxford, a contribuit cu un studiu despre Psalmodie și rugăciune la Isaac Sirul (p. 29-37). Renumitul siriacist arată că psalmodia și rugăciunea sunt elemente inseparabile ale vieții monahale pentru Sfântul Isaac. Acestea au un scop comun anume de a-l apropia pe om de Dumnezeu, de aceea trebuie să fie înțelese drept complementare: rugăciunea iluminează, iar psalmodia îl înalță pe om la rugăciunea profundă. Tamara Pataridze, de Universitatea Catolică din Louvain, a contribuit cu un studiu despre Isaac de la Mănăstirea Sfântul Sava: Istoria originii multiplelor traduceri ale operei Sfântului Isaac Sirul și distribuirea lor în Sfânta Lavră. Studiul accentuează mai ales infuența operei Sfântului Isaac asupra monahismului georgian. Marcel Pirard, de la Centrul de Studii Orientale din Louvain, a scris despre Ediția critică a versiunii grecești a „Omiliilor Ascetice ale Sfântului Isaac Sirul” (Mănăstirea Iviron, 2012), (p. 51-57). Sabino Chialà, de la comunitatea monahală din Bose (Italia) a contribuit cu un scurt articol despre Versiunea arabă a Sfântului Isaac Sirul: Un Canal de transmitere a Literaturii siriace (p. 59-67). Sebastià Janeras, Facultatea de Teologie din Catalonia, prezintă Câteva exemple ale schimbării înțelesului în traducerile latine și vernaculare ale lui Isaac Sirul (p. 69-86). John Behr, de la Seminarul Sfântul Vladimir din New York, a prezentat un studiu cu titlul Sfântul Isaac de Ninive despre Crucea lui Hristos (p. 87-95). Pentru Sfântul Isaac, Crucea este o taină ascunsă până acum, dar revelată nouă ca început, căci prin ea Fiul lui Dumnezeu ne oferă libertate și suntem introduși în viața și slava lui Dumnezeu. Puterea descoperită prin Cruce este aceeași putere care a adus lumea la existență și pentru care a fost adusă la existență. Găsim la Sfântul Isaac o profundă mistică a Crucii, ne asigură J. Behr.

După o serie de 10 imagini color cu Sfântul Isaac Sirul și alți sfinți asceți urmează a doua serie de studii. Aceasta este deschisă de Serafim Seppälä, de la Universitatea Finlandei de Est, cu un studiu despre Angelologia Sfântului Isaac Sirul (p. 97-113). La Sfântul Isaac, întreaga structură spirituală creștină este în legătură cu lumea angelică și cerească, ba mai mult, chiar în comuniune cu aceasta. Totuși, Sfântul Isaac a afirmat: „Mai binecuvântat este cel care este vrednic să-și vadă propriul suflet decât cel care a ajuns să vadă îngeri.” Eugeny Barsky, inițiatorul unei enciclopedii ortodoxe, și Maxim Kalinin, de la Institutul Sfinţii Chiril și Metodie, au scris despre Adam în al treilea volum al lui Isaac Sirul (p. 115-122). Este vorba de ediția editată de Sabino Chialà, Isaco di Ninive, Terza Colleczione (Lovanii, 2011). Alexey Fokin, de la același institut a propus un studiu cu titlul Apocatastaza în Tradiția creștină siriană: Evagrie și Isaac (p. 123-134). Este vorba de un studiu comparativ în care autorii arată că eshatologia și cosmologia Sfântului Isaac este dependentă de Evagrie, care la rândul lui depinde de Origen. Totuși, adaugă ei, eshatologia lui Origen nu este atât de clar și sistematic prezentă la Isaac, precum este la Evagrie. Arhimandritul Gabriel Bunge de la Sihăstria Santa Croce a prezentat în franceză un studiu, publicat în volum în engleză, cu titlul Din greacă în siriacă – și înapoi: Nenorocirile unei citări din Evagrie Ponticul (p. 135-145). Acest studiu este o mostră a modului în care citările trunchiate pot duce la înțelegeri dintre cele mai greșite. Hannah Hunt, Universitatea Trinity Leeds, scrie despre identitatea monahală în secolul al VII-lea și în secolele următoare din perspectiva identificării monahului cu cel care plânge (p. 147-154). O temă similară, anume Ritualul lacrimilor la Isaac de Ninive (p. 155-167), este propusă de Jean Akiki de la Universitatea Sfântul Duh din Kaslik, Liban. Brouria Bitton-Ashkelony de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a contribuit cu titlul „Redus la o stare de tăcere”: Isaac de Ninive și Ioan de Dalyatha despre auto-transformare (p. 169-180). Julia Furman de la Universitatea Rusă de Stat pentru Științe Umaniste, propune un studiu cu titlul Conceptul de lume temporală potrivit lui Ioan Bar Penkaye și Isaac Sirul (p. 181-185). Ioan Bar Penkaye este autorul siriac la care întâlnim cel mai bine elaborat conceptul de lume temporară care este abordat de autorii est-siriaci de-a lungul secolelor VI-XIII. La autorii est-siriaci, lumea este prin definiție temporară, subliniindu-se astfel faptul că este trecătoare. Expresia apare și la Isaac Sirul, însă nu știm cu exactitate nici cine a creat-o și nici dacă a apărut în tradiția siriacă (răsăriteană sau apuseană) sau în cea greacă. Natalia Golovnina, de la Universitatea Umanitară Ortodoxă Sfântul Tihon scrie despre Genul Literar Ascetic și Particularitățile lui în Literatura siriacă (prin exemplul operei Sfântului Isaac Sirul) (p. 187-197). Vladimir Baranov, Universitatea de Stat din Novosibirsk, a contribuit cu studiul intitulat „Îngeri în înfățisarea sfinților”: O tradiție siriacă în Constantinopol (p. 199-210). Este un interesant articol care scrie despre posibilele influențe ale doctrinei „dormirii sufletelor”, în opinia autorului de origine est-creștină, asupra spiritualității și doctrinei constantinopolitane, inclusiv asupra izbucnirii iconoclasmului. Egumenul Dionisie Shlenov, Academia Teologică din Moscova, propune un studiu comparativ: Isaac Sirul și Simeon Noul Teolog ca dascăli ai tăcerii (p. 211-222). Olga Popova (fără afiliere precizată) scrie despre Imaginea Sfântului Isaac Sirul în arta bizantină a secolului al XIV-lea (p. 223-228). Marina Yegorova, de la Academia Umanitară Creștină Rusă scrie despre un Text Ascetic în Tradiția Rusă Veche: Omiliile Sfântului Isaac Sirul și autocomunicarea (p. 229-239).

Următoarele două studii se ocupă de legătura dintre Sfântul Isaac și marele scriitor rus Fyodor Dostoyevsky. Astfel, Arhimandritul Vasileios de Iveron de la Mănăstirea Iviron, Muntele Athos, scrie despre Abba Isaac și Dostoevsky: Relația lor Spirituală (p. 241-247). Simonetta Salvestroni, de la Universitatea Cagliari, contribuie cu un studiu intitulat Isaac de Ninive și opera lui Dostoevsky (p. 249-258). Ultimele două studii din volum sunt: Patrik Hagman, Universitatea Abo Akademi (Finlanda), Ascetism ca Teologie Politică: Asceza ca Sacrament la Sf. Isaac de Ninive (p. 259-269); Martin Tamke, Universitatea Göttingen, Înțelegându-l pe Isaac de Ninive, zădărnicită de Isaac din Ninive: Încercările lui Gustav Bickell și Etica lui Isaac (p. 271-278).

Volumul se încheie cu o listă a edițiilor textelor originale și a principalelor traduceri din Isaac Sirul (p. 279-280) și o concordanță a omiliilor din „prima parte.” Avem de-a face cu un volum cu multiple studii despre Isaac Sirul, care sunt de calități diferite, însă toate abordează teme interesante. În orice caz este un volum de mare interes pentru oricine dorește să știe mai multe despre moștenirea lăsată de Sfântul Isaac Sirul.

Pr. Conf. Dr. Habil. Daniel Buda

Pagini citate