nicolae-balan-(1920-1955)În ianuarie 1907 ieșea de sub tipar la Sibiu primul număr din “Revista Teologică” – organ pentru știința și viața bisericească. Pornise la drum din inițiativa și sub conducerea tânărului profesor dr. Nicolae Bălan de la Institutul teologic sibian; era editată în “Tipografia arhidiecezană” (înființată de Andrei Șaguna în 1850) și se preconiza să apară în 12 numere pe an. Noua revistă se alatura astfel puținelor periodice bisericesti de atunci: “Biserica Ortodoxa Română”, care apare din 1874 până azi, “Candela” de la Cernăuți (1882-1946), “Viitorul” de la Iași și București (1898-1916). Arhiepiscopia Sibiului nu avea decât ziarul oficial “Telegraful Român”, inițiat de Andrei Șaguna”, cu apariție neîntreruptă din 3 ianuarie 1853.

Din aceste motive, profesorul Nicolae Bălan a considerat că era necesara o revistă exclusiv pentru preoți, care să îi ajute în lucrarea lor pastorală-omiletică și culturală în conjunctura politico-socială de atunci. Revista a avut de la început câțiva colaboratori de prestigiu, între care reținem nume ca: arhimandritul Iuliu Scriban din București, preotul asesor Gheorghe Ciuhandu din Arad, profesorii sibieni Silviu Dragomir și Aurel Crăciunescu, preotul unit Ștefan Pop din Banat (care semna cu pseudonimul “Gruia”), trecut mai târziu la Ortodoxie, câțiva protopopi și preoți care publicau predici (Vasile Gan, Ioan Teculescu, Pompei Morusca și alții). A aparut cu regularitate -“lunar“- până la sfârșitul anului 1916, când și-a încetat apariția din cauza Primului Război Mondial.

iustin-moisescuÎn 1920, fostul ei redactor, preotul profesor dr. Nicolae Bălan, era ales mitropolit al Ardealului, încât, înianuarie 1921, revista și-a reluat apariția, cu “binecuvântarea” sa, fiind redactată acum de preotul Pompei Morusca, viitorul episcop Policarp al Americii. Din ianuarie 1923 și până în vara anului 1936 a fost condusa de profesorul și rectorul Academiei teologice “Andreiane”, Nicolae Colan. Acesta a reușit să lărgească grupul de colaboratori mai vechi (Gheorghe Ciuhandu, arhim. Iuliu Scriban), cu profesorii Ilie Beleuță și Grigorie Cristescu de la Academia teologică, dar mai ales cu noua generație de profesori ai acestei Academii, formați sub directa îndrumare a mitropolitului Nicolae Bălan și anume: Nicolae Terchilă, Dumitru Stăniloae, Nicolae Neaga, Spiridon Cândea, Nicolae Popovici (viitorul episcop de Oradea), iar în deceniul al patrulea: Grigorie Marcu, Teodor Bodogae, Liviu Stan, Nicolae Mladin, Corneliu Sârbu, Nicolae Balca, Gheorghe Șoima. O “generație de aur” cum n-a mai avut Sibiul! La aceștia se adăugau colaboratorii din afara Sibiului: academicienii Ioan Lupas și Ștefan Meteș din Cluj, preotul profesor Ilarion Felea de la Arad, mai târziu Isidor Todoran de la Academia teologică din Cluj și chiar câțiva universitari clujeni în perioada “refugiului” lor la Sibiu, între care și elenistul Ștefan Bezdechi și alții. Numeroși protopopi și preoți-parohi publicau predici dar și articole de interes pastoral. Articolele aveau o mare diversitate, la care se adăugau predici, cronici bisericești și recenzii, toate interesând preoțimea.

nicolae-colanDin toamna anului 1936 și până la sfârșitul anului 1947 revista a fost condusă de tânărul diacon și profesor de Noul Testament Dr. Grigorie Marcu, vrednic urmaș al redactorului Nicolae Colan, un redactor deosebit de competent. Dar, după cuvântul cronicarului: “nu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremi”, din august 1944 urgia comunistă s-a întins peste întreaga țară, cu măsuri abuzive luate și împotriva Bisericii. În anii 1947-1948 au fost suprimate, rând pe rând, aproape toate periodicele bisericesti de la noi, asa se face că la sfârșitul anului 1947 și-a încetat aparitia și “Revista Teologică”.

A reapărut sub un nou nume, acela de “Mitropolia Ardealului”, abia dupa nouă ani, în toamna anului 1956, în urma demersurilor noului mitropolit al Ardealului Dr. Iustin Moisescu, viitorul mitropolit al Moldovei, apoi patriarh. Redactarea ei a fost încredințată tot părintelui profesor Grigorie Marcu, cel mai indicat pentru o asemenea responsabilitate; a condus-o până la mijlocul anului 1976. Din 1976 si până în 1992 “redactor responsabil” al revistei a fost parintele profesor Ioan Ică sen. Revista era patronată și acum de mitropoliții Ardealului: Nicolae Colan (1957-1967), Nicolae Mladin (1967-1981) și Antonie Plămădeală (1982-2005). La început revista aparea de șase ori pe an, apoi numai de patru ori; hârtia era de slabă calitate, așa cum se putea procura atunci. De la bun început s-a stabilit o grupare a studiilor, după cele patru mari ramuri ale teologiei: biblice, istorice, sistematice, practice, la care se adăugau predici, cronici bisericești detaliate, recenzii.

nicolae-mladinPotrivit “tradiției”, principalii colaboratori erau profesorii Institutului Teologic Universitar sibian: Nicolae Neaga, Grigorie Marcu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, Ștefan Lupșa, Sofron Vlad, Isidor Todoran, Nicolae Mladin, Dumitru Belu, Ioan Zăgrean, Alexandru Moisiu, Dumitru Călugar, la care se adăuga cei dintr-o “nouă generație”: Mircea Păcurariu (din 1957), Ioan Floca, Constantin Voicu, Dumitru Abrudan, Ioan Ică sen., Ilie Moldovan, Liviu Streza, Vasile Mihoc, Sebastian Șebu, Aurel Jivi etc. Se remarcau și mulți colaboratori din afară: Ștefan Meteș, istoricul american Keith Hitchins, Eugenia Greceanu și Ioana Cristache-Panait (artă bisericească) și mulți alții. Fiecare scria studii în specialitatea lui, încât ele erau și acum de o mare diversitate. După 1961 apar numeroase studii și “cronici” referitoare la mișcarea ecumenică. Din nefericire, absolut toate materialele care se publicau până în 1989 aveau nevoie de “avizul” Departamentului Cultelor și al “Direcției Presei”, încât se întâmpla de multe ori ca anumite studii să fie respinse sau să fie “amputate” de oamenii incompetenți ai regimului.

antonie-plamadealaDin 1991 s-a revenit la denumirea veche: “Revista Teologică”. Pâna în 1992 a fost redactată de profesorul Ioan Ică, apoi de “secția culturală” a Arhiepiscopiei (consilier Gheorghe Papuc), de profesorul Aurel Jivi (1995-2002), iar din 2004 de părintele profesor Nicolae Chifăr.

Se formează “o nouă generație” de colaboratori, alături de cei vechi, din rândul profesorilor Facultății de Teologie “Andrei Șaguna”: Ioan Ică jr., Dorin Oancea, Nicolae Chifăr, Ioan Mircea Ielciu, Aurel Pavel, Irimie Marga, Vasile Grăjdian, Nicolae Moșoiu,Sebastian Moldovan, Constantin Necula, Paul Brusanowski, Ciprian Streza, Constantin Oancea, dar și mai tinerii Daniel Buda, Ștefan Toma si doctoranzii Facultății de Teologie.laurentiu-streza

Sub îndrumarea noului mitropolit al Ardealului Dr. Laurentiu Streza, nădajduim ca “Revista Teologică” sa-și îndeplinească cu cinste și în viitor nobila misiune de luminare a preoțimii și a studenților teologi. Avem încrederea că ea va deveni o revistă apreciată nu numai în țară, ci și peste hotare.

ACAD. PR. PROF. DR. MIRCEA PĂCURARIU