Despre autor
Autor :
Carmen Maria CHIŞIU

Descriere Autor :


Email Autor :


Adresa Autor :


Cuprins
Metadate
Numar :
3 / 2016
[ CITESTE REVISTA ]

Rubrica :
Studii şi articole

Articol [PDF] :
[ DOWNLOAD ]

Status Publicare:
publicat

Cod Unic online :
-

Cum citam
Rezumat

Considerând valoarea ca proprietate a ceea ce este bun, dezirabil și important, constatăm că trăim într-o lume în care nonvaloarea se regăsește prea des în relațiile interumane. Școlii, îi revine sarcina să găsească modalități prin care să intervină, în educația copiilor, spre a da naștere frumosului uman, însemnând frumosul din atitudinile noastre; față de cei din jur, față de sine și față de Providență.
Dacă întreaga comunitate școlară manifestă a atitudine inteligent emoțional, dacă adulții sunt ei înșiși modele vii pentru elevii, curriculumul ascuns va influența formarea și dezvoltare morală și estetică a copiilor

Cuvinte-cheie:
frumosul uman; abordare integrată; curriculum ascuns;educația pentru valori; inteligența emoțională

Articol intreg

Problemă

Trăim într-o lume în care urâtul se regăsește prea des, din ce în ce mai des, peste tot, dar mai ales în relațiile interumane. Școlii, îi revine sarcina să găsească modalități, nișe prin care să intervină, în educația copiilor, a tinerilor, spre a da naștere frumosului uman, însemnând frumosul din atitudinile noastre; față de cei din jur, față de sine și față de Providență, însemnând frumosul din gândurile noastre, cele născătoare de gesturi, de vorbe, de acțiuni trimise spre cei din jur, spre sine și spre Providență, ca rezultat a unei învățări școlare integrate, frumosul uman, considerat ca una dintre cele mai prețioase valori.
Introducere

Știm că există și ne-am obisnuit să căutăm frumosul în artă: muzică, dans, literatură, cinematografie, pictură, sculptură, arhitectură, frumosul din natură, considerat arta creată de Dumnezeu, dar destul de puțin observăm, cautăm și ne ocupăm de dezvoltarea frumosului uman, a frumosului din comportamentul uman, reflecatare a atitudinilor și valorilor autentice.

Una dintre dimensiunile educației, este educația estetică, pe care suntem obișnuiți șă spunem și să credem că o putem dezvolta în orele de arte plastice, muzică, dar mai puțin auzim vorbindu-se sau ne preocupăm de frumusețea umanaă.

Educația estetică și educația morală din perspectiva frumosului uman

Educaţia estetică, fiind latura educaţiei care contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii umane prin formarea calităţilor estetice, prin intermediul valorilor estetice, ale frumosului, din artă, societate şi natură, într-o societate în care degradarea morală devine un risc, se cere, mult mai bine orientate spre frumosul din societate, frumosul în relația umană.

Educaţia morală, ca latură a educaţiei care contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii umane prin formarea profilului moral şi al comportamentului socio-moral. Vizează “ceea ce este mai profund şi mai accentuat subiectiv în fiinţa umană” (Hubert, René, 1965, p. 401)

Morala este o formă a conştiinţei sociale, care reflectă ansamblul concepţiilor, ideilor şi principiilor (normelor) care călăuzesc şi reglementează comportarea (conduita oamenilor) în relaţiile personale, în familie, la locul de muncă şi în societate, în general. Mai mult ca oricînd, societatea românească, și nu numai, are nevoie de atenție acordată acestei dimnsiuni.

Frumusețea umană, omul frumos putem spune că este profilul născut din suprapunerea omului purtător al valorilor și atitudinilor care stârnesc emoția estetică.

Ne găsim responsabili de a gasi o cale prin care frumusețea umană să redevină un obiectiv al școlii, o grijă pe care noi toți să ne-o asumăm

Propunem școlii să așeze frumusețea umană la confluența educației morale, moral religioasă, cu educația pentru sănătate, cu psihologia, cu dezvoltarea personală, prin conținuturi și competențe specifice și prin contribuția tuturor celorlalte discipline și activități desfășurate inteligent emoțional.

Dezvoltarea personală și socială, frumosul omun trebuie să se producă mai ales in contexte integrate, (multi- inter- sau transdisciplinare, în funcție de nivelul la care se produce învățarea).

Predarea integrată presupune reconsiderări radicale nu numai in planul organizării conținuturilor, ci mai ales în „ambianța” predării si învățării (Ciolan L.,2008), ceea ce nu necesită nicio schimbare la nivel de curriculum.

Deși predarea integrata se fundamenteaza pe doua sisteme de referinăță: unitatea științei și procesul de învățare la elev, în acest context, ne raportăm în mod special la învățarea ca proces, mai mult decât la unitatea științifică.

Predarea integrata se dovedeste a fi o solutie pentru o mai buna corelare a învățării școlare cu nevoile învățării pentru viață. Nu doar din această perspectivă, a formării omului fumos, în învățământul modern este tot mai evidentă necesitatea instruirii integrate.

Abordarea integrată a învățării școlare, nu separă conținuturile și, mai ales, competențele specifice diferitelor discipline de formarea omului frumos, ci oferă posibilitatea de a învăța, de a se forma, în paralel, conținuturile și competențele de specialitate ca premise, inteligența emoțională ca modalitate de viață.

Religie Cultul ortodox
Programa_V-VIII OM 5097 din 2009 Ed. ptr. sănătate
Programa OM 4496 din 2004 Psihologie
Programa OM 4598 din 2004 Dezvoltare personală
Programa OM 3418 din 2013 Inteligența emotională
Daniel Goleman

Educarea atitudinilor de acceptare, înțelegere și respect față de cei de alte credințe și convingeri; Înţelegerea mai bună a celor din jur şi convieţuirea cu un grad de confort ridicat;

Asumarea unor roluri sociale care implica o relationare pozitiva fata de sine si fata de ceilalti;

Respectul faţă de viaţa personală, sănătatea proprie și față de sănătatea celorlalţi; Cooperarea cu ceilalţi, în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri; Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Înţelegerea mai bună a propriilor emoţii;

Gestionarea eficientă a propriilor emoţii şi creşterea semnificativă a calităţii vieţii;

Asumarea unor responsabilitati sociale care implica atitudine pozitiva fata de sine si fata de ceilalti semeni indiferent de credinte si convingeri.

Dezvoltarea toleranţei şi solidarităţii faţă de persoanele aflate în dificultate

Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare;

Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii; Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar.

Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi; Crearea de relaţii mai bune la toate nivelurile cu cei din jur;

Cei patru piloni ai învățării integrate: a învăța să știi, învăța să faci, a învăța să muncești împreuna cu ceilalți, a învăța să fii, exprimă trasăturile fundamentale a frumuseții umane.
Astfel abordată învățarea depașește cadrul formal al școlii, nu mai este doar apanajul elevilor, ci duce la achiziții ce vor însemna bogăția umană, valorificată pe parcursul întreii vieți și ceea ce va însemna valoarea umană.

Educarea frumosului uman nu poate fi considerată doar sarcina educației din cei 7 ani de acasă, nici doar a educației religioase, nici doar a dezvoltării personale, nici doar a educației civice, nici doar a psihologiei, nici doar sarcina profesorilor diriginți, ci e necesar să fie asumată de întreaga comunitate școlară. Dacă întreaga comunitate școlară manifestă o viață inteligent emoțională, dacă adulții sunt ei înșiși modele vii pentru elevii lor, curriculumul ascuns va influența formarea și dezvoltare morală și estetică a copiilor și tinerilor, reflectate în acceptare, întelegere si respect fata de cei din jur, în responsabilitate socială, cooperare, perseverență, automotivare.

Vă propunem să realizăm o juxtapunere și o suprapunere pentru o analiză complementară a programelor școlare, a finalităților, pentru educației creștin ortodoxe, a psihologiei, a dezvoltării personale, a educației pentru sănătate, fără să separăm sănătatea fizică, de sănătatea mentală, de sănătatea spirutuală și fără să neglijăm impactul gândurilor asupra sănătății.

Și toată această analiză pentru a creiona portetul frumuseții umană, a individului fumos, regăsit în omul vesel, pregătit să se armonizeze cu nevoile celor din jur, fără să se uite pe el, dispus să întindă o mână de ajutor, celui de lîngă el, conștient și cu respect pentru valoarea celor din jur și a lui, a omului împacat cu el, cu cei din jur și cu Providența; a omului pe care gândul bun, ca expresie a legăturii cu Providența, îi păstrează sau îi redă sănătatea, a omului care astăzi își propune să fie mai frumos decât ieri și mâine mai frumos decât astăzi.

De ce abordăm în această manieră demersul argumentativ?

Pentru a face posibil de înțeles cum, omul frumos, idealul creației lui Dumnezeu, poate fi cizelat pe parcursul fiecărei activități școlare, indiferent de disciplina pe care o predăm sau tipul de activitate pe care o desfășurăm, în viața școlară. La orele de religie profesorul vine de mână cu omul frumos, plăsmuit de Dumnezeu, luminat de credința lui și de iubirea pentru aproapele lui, omul frumos născut prin asumarea unor roluri sociale și prin asumarea unor responsabilitati sociale care implica atitudine pozitiva fata de sine si fata de ceilalti semeni indiferent de credinte si convingeri; profesorul de la educație pentru sănătatee vine la braț cu omul frumos, născut din respectul faţă de viaţa personală, sănătatea proprie şi a celorlalţi, năcut din toleranţa şi solidaritatea faţă de persoanele aflate în dificultate, profesorul de psihologie și dezvoltare personal pășește alături de omul frumos cizelat prin manifestarea atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Și toți ceilalți slujbași ai școlii, fiecare cu omul inteligent emotional, căruia frumusețea îi joacă pe chip pentru că este în stare să-și gestioneze propriile emoţii, îi înţelege pe cei din jur, creează relații bune cu cei din jur şi convieţuește alături de ei cu un grad de confort ridicat.

Toți acesti slujitori ai școlii, cu ucenicul pe care-l aduc cu ei pot fi chipuri ai frumuseții umane, pot da formă, culoare și trăire mediului școlar în care copiii cresc frumoși.

Inteligenţa emoţională este o construcţie din 4 elemente:

Înţelegerea mai bună a propriilor emoţii;

Gestionarea eficientă a propriilor emoţii şi creşterea semnificativă a calităţii vieţii;

Înţelegerea mai bună a celor din jur şi convieţuirea cu un grad de confort ridicat;

Crearea de relaţii mai bune la toate nivelele cu cei din jur şi creşterea productivităţii personale.

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale reprezintă înţelegerea şi gestionarea emoţiilor pentru a crea relaţii armonioase cu cei din jur

Educaţie prin exemplu personal- element al curriculumului ascuns

Oricare dintre dimensiunile educației, aduse în dicuție, educația morală, educația estetică, ar putea fi obictive implicite ale oricărei dicipline predate în școală, prin abordarea integrată a învățării școlare, prin sporirea caracterului practic aplicativ și prin puterea exemplului. Dincolo de conținuturile pe care le propunem elevilor, e necesară o schimbare la nivel de atitudine.

Ca un dascăl sau un părinţe, să fie ascultat, să poată forma atitudini, e necesar să aibă el însuși valoare personală. Altfel spus să fie o personalitate complexă, armonioasă, un om de înaltă moralitate personală şi profesională, să fie un exemplu pentru cei din jur. Doar valoarea personală decurgând din caracteristicile de mai sus şi capacitatea de a fi un exemplu în ceea ce este şi pretinde, face din educator o autoritate educaţională iubită şi urmată, stimulator al formării şi devenirii.

Indiferent de disciplina predată: religie, ştiinţe, limbi, cultură civică, dirigenţie sau educaţie parentală, scopul este acelaşi: formarea omului fumos cu o minte bine mobilată, împăcat cu el şi cu cei din jur, responsabil şi angrenat în activitatea specifică vârstei.

Pentru că, astăzi şcoala este centrată dominant pe achiziţia de informaţie, face educaţia să fie unilaterală. Activitatea şcolară, dublată de pregătirea temelor, care se desfăşoară sub supravegherea părinţilor, se adresează dominant intelectului, care este doar instrumentalul necesar pentru orice activitate de învăţare, pentru integrarea în societate. Acest mod de abordare a educaţiei distruge echilibrul fiinţei umane. Se produce un dezechilibru între nivelul de dezvoltarea a inteligenţei academice şi nivelul inteligenţei emoţionale.

Educaţia aşa cum se petrece în zilele noastre, ne face să uităm că înainte de toate, e nevoie să învăţăm să fim oameni, oameni frumoși.

Cu toţii va trebui să învăţăm să trăim pentru iubire, pentru blândeţe, prin empatie, prin trăiri pozitive.

Exprimat prin limbaj religios, e necesar să învăţăm să trăim creștinește și în termeni psihologici, inteligent emoţional, educatori şi părinţi, pentru a fi exemple de comportament pentru copiii noştri, viitori oameni frumoși.

Şi să nu uităm, copiii învaţă în trei moduri: exemple, exemple şi…exemple, felul nostru de a fi este cea mai bună modalitate de a-i învăţa să trăiască.

Pentru a-i forma pe copiii noştri, e necesar mai întâi să cunoaştem noi ce înseamnă omul frumos, să fim noi oameni fumoși, să ne preocupăm de dezvoltarea noastră şi să acţionăm în așa fel încât să fim pentru ei faruri ce le luminează și le deschid calea. Suntem pentru ei un model, pe care îl copiază. În timp, răsplata va fi comportamentul de om frumos, manifestat de copiii noştri.
Impactul Curriculumui ascuns asupra formării frumosului uman

O modalitate puțin costisitoare ca timp și energie prin care putem forma și dezvolta atitudinile și valorile frumuseții umane o regăsim în impactul pe care cuuriculumul ascuns îl are asupra conduitei întregului colectiv din instituția școlară.

Impactul curriculum ascuns rezidă în efectul experienţelor de învăţare şi dezvoltare directe sau indirecte, explicite sau implicite, rezultate de ambianţa educaţională din clasă, mediul fizic şi modul de organizare a spaţiului. Curriculumul subliminal (curriculum ascuns) cuprinde ansamblul experienţelor de învăţare şi dezvoltare directe sau indirecte, explicite sau implicite, rezultate din ambianţa educaţională şi din climatul psihosocial general, în care se desfăşoară activitatea instructiv-educativă.

Philippe Perrenoud include în conţinuturile ascunse predispoziţii valorice pentru conduite şi capacităţi precum: a şti să-ţi petreci timpul, a te apăra, a te face plăcut, a alege, a te descurca, a te proteja, a rămâne autonom, a te face ascultat, a te revolta etc. Cu alte cuvinte, e un etos particular, diferit de la şcoală la şcoală, de la clasă la clasă, care amprentează într-un anumit fel pe cei implicaţi în exerciţiul paideic.

Curriculum ascuns sau subliminal derivă, ca experienţă de învăţare, din mediul psihosocial şi cultural al clasei şi al şcolii. Acesta are în vedere obiective şi procese neexprimate în documentele curriculare oficiale, dar prezente în organizarea activităţii didactice, fie le nivelul comportamentului didactic al partenerilor la educaţie, fie la cel al conţinuturilor.

Se refera la învatarea nonacademica, implicita, sustinuta de mediul școlar existential, spre deosebire de curriculumul evident sau intentionat, care este produsul mediului scolar cognitiv.

Un rol important revine relatiilor interpersonale în care are loc şcolarizarea: relaţii sociale, modele comportamentale dominante, simboluri, imaginea proprie etc. Influenta pedagogica a acestui curriculum este, în cea mai mare parte, neplanificată si neintentionată, dar cu mare impact asupra formării copiilor, prin învățarea prin imitație.

Curriculum ascuns are în vedere obiective si procese neexprimate în documentele curriculare oficiale, dar prezente la nivelul comportamentului didactic al profesorului și al relaţiilor existente la nivel de grup clasă.

Curriculumul ascuns este experienta de învatare care pătrunde din mediul psihosocial și cultural al clasei, spre elevi, prin simțuri: prin ceea ce văd, prin ceea ce aud, prin ceea ce simt, prin ceea ce fac și trăiesc. Copiii , sunt părtași ai climatulului din clasă, sunt martori și ținte a manifestării personalității profesorilor, sunt cei care asistă sau fac parte din relatiile interpersonale care se stabilesc, sunt cei care beneficiază de recompense şi sancțiuni, ce influențează imaginea de sine, sunt promotorii și martorii atitudinilor faţă de cei din jur; toate aceste expriențe contribuind la formarea sistemul propriu de valori.

Fiind vorba de o învăţare neintenţionată, solicită puţin efort, asigură trăinicie şi durabilitate dar şi riscuri, dacă orientarea nu este pozitivă.

Prin experienţele neintenţionate ale elevilor, prin strategiile didactice folosite, prin modul de abordare şi organizare a învăţării, prin modul de organizare a vieţii şcolare, prin modul de relaţionare şi comunicare, care nu corespund obiectivelor explicite de instruire şi educaţie şi nici conţinuturilor curriculare sau metodelor din programa oficială, designul clasei moderne influenţează evoluţia copiilor, exersarea şi dezvoltarea unei palete largi de competenţe necesare vieţii.
Concluzii

Lucrarea și-a propus să gasească soluții pentru formarea frumosului uman, însemnând frumosul din atitudinile noastre: față de cei din jur, față de sine și față de Providență, însemnând frumosul din gândurile noastre, cele născătoare de gesturi, de vorbe, de acțiuni trimise spre cei din jur, spre sine și spre Providență.

Pentru această abordare nu sunt necesare nici dotarea școlilor, nici înlocuirea programelor, nici așteptarea unor copii din alte timpuri, ci o schimbare la nivelul atitudinii profesorilor. Pentru cei care sunt în rol, propunem un program de mentorat, cu cursuri de formare și aplicare la clasă, sub îndrumarea mentorului, a celor învățate, la nivelul fiecărei comunități școlare, cursuri care să abordeze problematica dezvoltarii inteligenței emoționale a profesorilor.

Pentru viitorii profesori, propunem evaluarea, testarea tinerilor la intrarea in programul de formare pentru a deveni profesor și apoi în cadrul formării inițiale, programe coerente, susținute de dezvoltare personală care să le ofere posibilitatea de a deveni ei purtători ai frumuseții umane.

Considerăm necesar accentul în formarea viitorilor profesori pe abordarea integrată a învățării școlare, în care educația religioasă, dezvoltarea personală, psihologia și nu în ultimul rând atitudinea inteligent emoțională a profesorilor și a părinților, a educatorilor, modelele vii din jur, prin impactul curriculumului ascuns pot contribui la educația morală și estetică, regăsite în comportamentul copiilor și a tinerilor.

Bibliografie

Cristea, S. (200). Dicționar de pedagogie, Editura Internațional Litera, Chișinău-București.
Cury, A. (2005). Părinți străluciți. Profesori fascinanți, Editura for You. București.
Goleman, D. (2005). Inteligența emoțională, Editura Humanitas. București.
Maurice, E.& Steven, T.& Friennlander, B. (2003). Educarea inteligenței emoționale la copii. Editura Curtea Veche. București.
Programa Religie ortodoxă., clasele 5th-8th 5097 /2009. MEC. București.
Programa Dezvoltare personală. 3418/ 2013. București.
Programa Psihologie. 4598/ 2004. București.
Programa Educație pentru sănătate. Syllabus 4496/ 2004. București.

Pagini citate